Consequences of memories... ~part 4~

Mustangul alearga parca turbat catre nicaieri, ea scapa jurnalul ce se sfarama in mii de fluturi aurii...S-a lasat condusa catre codrul de un albastru smarald intunecat...A decis sa nu se mai gandeasca la nimic, jurnalul este pierdut, putere ea nu mai are, ce rost mai are?
Lasa tot trecutul in urma. Se sperie...el o ia in brate...ea-si aminteste momentele alaturi de el...dar ramane rece,indiferenta, nu schiteaza nici un gest, ca si cum el n-ar fi acolo...
Mustangul patrunde cu ei printr-o perdea de salcie de un albastru aprins...totul devine un intuneric parca infinit...
O lumina puternica ii impiedica privirea, in cateva clipe se vede pe un camp plin cu papadi cu el tinand-o de mana...
Ea ii desprinde mana si incepe sa alerge, sa zambeasca. El o urmareste parca cucerit...parul i se umple de puf alb ce nu se bucura de libertate....se tranteste la pamant...El o ridica, o ia in brate si incepe sa alerge, apoi face un salt imens...incep sa zboare...
Se aseaza pe un nor deasupra unui ocean...el ii spune:
-E timpul...
-Pentru? intreaba ea oarecum speriata.
-Adevar...
-...
-Adevarul...Te-am iubit, inca te iubesc, dar esti capabila sa stai langa mine, langa viata mea?
-Da. De ce nu?
-Ai gresit...
-De ce? Ca sunt eu insumi? Ca imi traiesc varsta si zambesc atunci cand trebuie sa vars lacrimi?
-Nu stiu. Ai fost prea...
-Prea mult alaturi de tine? Gandeste-te...
-M-am indragostit de tine in momentul in care te-am auzit sa canti la pian. Clapele te lasau sa le manuiesti asa cum iti doreai. Diferenta dintre alb si negru iti scotea in evidenta farmecul ascus...In jurul tau au aparut mii de portative, note muzicale, instrumente...eram ametit...apoi, sa descopar sa stiu sa cant la pian...Nu ti-am spus asta pentru ca te-as fi derutat, poate ti-ai fi pierdut si talentul...Vise ciudate noapte de noape. Stateam treaz si pictam ceea ce-mi venea pe suflet, picturi in care apari numai tu...Iata, acum pot sa zbor, pentru ca mi-am dorit sa ajung la tine sa aflu mai multe, de ce mi se intampla mie toate astea....si ce am aflat, esti o fata normala ca restul...
-Nu eu sunt de vina....ci viata mea...
-Jtiu...m-am bucurat ca ai pierdut acel jurnal....dar tu nu observi ce e in jurul tau...Ai crescut acel cires de mica...Iata-l, ramane inflorit pana si iarna...Cum ai reusit? Nu sti....pentru ca nu dai atentie la detalii....
-Si ce vrei sa fac....eu consider ca am fost destul de atenta...
-Respira usor, stai calma...doar trebuie sa treci un test.
-Test? Am ajuns la examene sau ce?
-Nu ma lua peste picior...
-Nu fac asta....
-Esti instare sa te descurci?
-Da! Te iubesc! Nu vreau sa te pier... Atunci el se ridica brusc si sare in apa involburata a marii....
Ea se trezeste intr-o lume intoarza pe dos...pe o tabla de sah...Pionii erau momente din viata ei...Tebuia sa faca in asa fel incat frumosul sa invinga greul... "Totul e o lume fantastica, in imaginatiea mea...pot sa fac lucrurile asa cum vreau" gandeste ea...atunci incepe sa joace...sfarama fiecare "fotografie dificila" pe rand asa incat binele sa cucereasca....atunci panglici aurii o cuprind si o conduc catre un panou mare unde era intrebarea "Daca faci un desen, cum poti imbina muzica, dansul si desenul in acelas loc?"...
Ea apuca un creion si incepe sa deseneze: o balerina cu corp perfect ce in timpul unei piruete canta la chitara...lanaga ea Saint Bernardul lui...si intr-o margine a foii un pictor cu sudoarea pe frunte ce manuia alert pensula ca sa o reproduca si in cealata parte un fotograf nebun cu o tigara trecuta de mult ramasa in gura...
Apele o cuprind si o aduc in adancuri....era cuprinsa de matase alba....El calca usor pe apa deasupra ei...
-Urmeaza partea cea mai grea...Mi-a placut pana acum...Ai fost atenta la detalii, la ce imi place mie sa fac dar n-ai uitat sa dai frau liber imaginatiei....dar...oare ma apreciezi? Fi atenta: ai 5 intrebari....gresesti 3, dispari din viata mea...
-De ce esti asa?
-Eu pun intrebarile...
-Bine...zi...raspunde ea in sictir in timp ce dansa in apa...
-Prima intrebare: Ce mi-a placut sa fotografiez cel mai mult?
-Clipele frumoase din viata ta...detalii ascunse.
-Corect. A doua intrebare: Te-am iubit sincer?
-Nu stiu. Nu mi-ai dovedit niciodata...Atunci un glonte aparut de nicaieri ii strapunge bratul....
-A treia intrebare: De ce fac toate astea? adauga el indiferent....
-Sa gasesti un raspuns....spune ea printre lacrimi...
-E bine. A patra intrebare: Crezi sa sunt dispus sa te iert?
-Da!
Un al doilea glonte trece pe langa ea, o zgarie doar pe picior...
-De ce nu mai ranit iar? intreaba ea mirata dar si indurerata...
-Pentru ca in momentul acela am fost total confuz...A cincea intrebare: Ai incredere in mine?
-Da!
Cel de-al treilea glonte in strapunge piepul. Sangele incepe sa pateze apa...Ea-l priveste in ochi....el dispare incetul cu incetul...Pieptul i se deschide...ochii ii devin albi...inima incpe sa-i pluteasca...incepe sa straluceasca ji apoi da viata unui delfin alb ce incepe sa inoate spre vazduh....