Stau la o masa intr-o cafenea aproximativ pustie. Muzica in surdina imi linistea gandurile. Cu coada ochiuli il zaresc intrand.Rasuflarea imi sta in loc si ochii raman tintiti asupra lui. Imi face discret cu mana...Atunci un fior ma cuprinde si-mi schiteaza un usor zambet. Spre norocul meu, se aseaza la o masa din apropiere. Din cand in cand ma mai uit la el cu coada ochilui...ma surprindre de fiecare data si zmabeste...totul era o joaca de copii. Timpul trece...A venit si momentul ca eu sa plec. M-am ridicat de la masa si m-am imbracat.Atunci el, cu o fata oarecum dezamagita, iese din cafenea inaintea mea...insa eu nu-mi dadusem seama.Ies si eu. cobor scarile in mod normal dar deodata cineva ma prinde de mana. Ma intoarce brusc si ma saruta. Apoi imi sopteste ceva la ureche si fuge sus pe scari. Am ramas blocata pana ce am realizat ca a fost...el...
miercuri, 25 noiembrie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu